joi, 24 ianuarie 2013

Praid-The Salt Mine

Facebook, 119 photos - http://goo.gl/SmwPQc

English and Romanian - wikipedia
 - Praid salt mine - large underground holes were formed following the massive exploitations of salt, where a microclimate of salt individualized, with almost constant temperatures, between 14-16 degrees C, with a low humidity of 66-70% and pressure higher at than the surface, an average of 735-738 mmHg.
- The air is heavily ionized, very effective in treating respiratory diseases. Here were arranged underground complexes, as the underground treatment began since the 1960s, in the Gheorghe Doja mine.
In 1980, the treatment base was moved to the "horizon 50", which was at a depth of 120 meters from the surface, having a width of 20 meters, 14 meters in height and a length of several hundreds of meters.
Transport of persons is carried out by buses for a distance of 1250 meters from the entrance in the treatment base.

- Number of people who visit the mine and the patients who come here to treat reach almost 2500-3000/day during the summer season. Underground spaces are provided with lighting, playgrounds for children, an ecumenical chapel, canteen, library, billiard tables, all of these aiming to provide recreation for the sick people, which compulsory for the treatment, must spend 4 hours daily here.
- Possibilities of leisure and entertainment for those coming into the village for treatment are represented by various events in the show hall, the library, on the sport field, excursions and hiking enthusiasts can stroll through the picturesque places around the village.

- Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul muntilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Corpul de sare de la Praid are în plan orizontal o formă ușor elipsoidală, cu diametrele de 1,2 si 1,4 km, iar pe baza sondelor de explorare (S ACEX 401/1949 și S 110/1973) se apreciază că are o adâncime de 2,6 - 2,8 km, fiind în acest fel cel mai mare corp diapirogen de sare gemă din țară.

- Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se face din 1700. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
- Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat exploatările de sare de la Praid. În anul 1980, în salină s-a deschis o bază de tratament.

- În urma extragerii sării, s-au format goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între 14-16 C, umiditate scazută 66-70% și presiune atmosferică mai mare decât la suprafață, în medie de 735-738 mmHg. Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient in tratarea afectiunilor respiratorii. Baza de tratament, aflată la "orizontul 50", la o adâncime de 120 m, are o lățime de 20 m, o înălțime de 14 m și o lungime de mai multe sute de metri. Pe distanța de 1250 m de la intrarea în salină până baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei. Salina este amenajată cu spații de recreere, locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri până azi.
- În salina Praid se efectuează un tratament subteran speleo- și climatoterapeutic, ca metodă simplă și eficientă de ameliorare a stării bolnavilor suferinzi de boli ale căilor respiratorii, de menținere și refacere a echilibrului sufletesc și tonusului sistemului nervos vegetativ. În anul 2009, salina Praid a fost cea mai vizitată salină din România, cu peste 200.000 de turiști anual, fiind urmată apoi de Slănic Prahova, cu peste 150.000 de turiști și de Salina Târgu Ocna și Salina Cacica.

marți, 22 ianuarie 2013

6 Salt Mines in Romania

Facebook, Ocnele Mari, 63 photos - http://goo.gl/28VtIY
Facebook, Praid, 120 photos - http://goo.gl/biIQ48
Facebook, Cacica, 128 photos - http://goo.gl/1dF8v5
Facebook, Turda, 132 photos - http://goo.gl/mxt0wH
Facebook, Targu Ocna, 22 photos - http://goo.gl/HMjQ7Z
Facebook, Slanic Prahova, 142 photos - http://goo.gl/Lv7LRn

The Salt Mine-Slanic Prahova

Facebook, 140 photos - http://goo.gl/TLw1Ox
Fall in love with Romania - http://goo.gl/fydPx2

Englisha and Romanian - wikipedia
- The old salt mine, located in Slănic, Prahova County, Romania, just 100 km north of Bucharest. The salt mine is closed for extraction purposes, but is open for visitors, featuring a microclimate with natural air-conditioning and constanttemperature and atmospheric pressure throughout the year. It is made up of two levels, named Unirea and Mihai. Many of the visitors come for its supposed healing effects due to the purity of the air. Throughout the mine you will find various types of equipment for recreational activity such as playground equipment and some ping-pong tables. One area is sectioned off and is being used for medical patients with lung cancer to come and rest. The main elevator shaft that takes you down is unique in that it has no metallic parts due to rust.

- The work for the opening of the Unirea salt mine started in 1938 and the exploitation of the salt from this mine was performed between 1943-1970. The exploitation was done downward from the ceiling to the basis in successive slices of 2.2 meters with a horizontal cutting at the basis and vertically along the walls. The de-rocking was made through shooting. The transportation of the resulting material was effected with the tubs up the shaft using a cage to the installation of preparation and expedition.
- The mine is composed of 14 chambers with trapezoidal profiles, having a 10 m opening to the ceiling and 32 m to the ground, a height of 54 m and a wall inclination angle of 60 degrees. The shore difference between the surface and the base of the mine is of 208 m and it is covered by the elevator in 90 seconds. The excavated space occupies a volume of 2.9 millions m³ and it is extended on a surface of 78,000 m².
- After 1970, the mine becomes a touristic objective, offering exceptional natural conditions as a result of its microclimate rich in aerosols, which proved its well known efficiency in treating the respiratory diseases. The air-conditioning of the mine is natural, with a constant temperature during the whole year of 12 °C, an atmospheric pressure of 730 mmHg and a humidity with an average of 10% lower than the surface average.

- Salina Slanic Prahova este situata la 45 km de Ploiesti, in Statiunea Slanic Prahova, judetul Prahova. Recunoscuta drept cea mai mare salina din Europa acesta aduna anual mii de turisti care vin in cautarea relaxarii sau a efectelor benefice asupra caile respiratorii si a aparatului pulmonar.
- Cu o temperatura de 12 grade Celsius, salina este lipsita de factori alergeni, eficienta acesteia fiind recunoscuta in urma cu aproape 100 de ani. Aici puteti urma cure pentru astm bronsic, bronsita asmatiforma, sinuzita, afectiuni ale sistemului nervos si chiar insuficienta cardiaca.

- Aflata la 440 m altitudine, salina o gasiti in cadrul Complexului Mina Unirea. Coborarea in ea se face cu un lift ce are un sistem de manevare primitiv insa forma trapezoiadala a salinei cu baza de 32 m si inaltime de 54 m ofera o senzatie de imensitate unica. La inceputul vizitei veti fi intampinati de secera si ciocanul menite sa aminteasca si sa reprezinte clasa muncitoare ce lucrase in mina cu sute de ani in urma. De-a lungul timpului salina a suferit varii deteriorai datorita infiltratiilor cu apa fapt pentru care veti observa tavanul protejat cu lemn. Exista zone in care trecerea este interzisa insa pe pereti se poate observa cu usurinta stratificarea sarii de culoare alba sau vinetie. Cei interesati se pot delecta in 15 sali cu o inaltime de 70 m pline de istorie.Vizitati basoreliefurile ce infatiseaza personalitati romanesti ca Mihai Vitezu, Mihai Eminescu sau cu o importanta majora ca de exemplu Decebal si Traian din Sala Genezei. In incinta salinei sunt amenajate terenuri pentru forbal, volei si handbal. Locul este folosit adesea pentru diferite competitii artistice, antrenamentele loturilor sportive si evenimente cinematografice. Din salina va puteti procura suveniruri si aveti posibilitatea de a lua masa in spatii special amenajate.

Cacica-The Salt Mine

Facebook, 140 photos - http://goo.gl/twFp9D

English and Romanian - wikipedia
- Cacica Salt Mine is a dream destination in any season. Thanks to the very fresh air, the purity and beauty of nature, Cacica Salt Mine is visited either for rest or recreation or for treatment of respiratory diseases. Millions of years ago, during the lagoon sedimentation at Cacica were formed salt deposits. The exploring, until 1775, was made primitively by shepherds settled in the surrounding forests and by the Romanian princes armies who visited this place. Under the technique leadership of the Austrian Paul Hofman, the salt mine was dug by hand. A building that is drawing attention in Cacica is the Catholic Cathedral "Assumption", built across the street from Cacica Salt Mine in 1904. - The entry into the Cacica Salt Mine is mysterious, then are some wooden steps and after that is an impressive sculpture of salt: "Christ crucified", which give you the courage to get deeper in the mountain of salt. After about 200 steps down to 27 meters deep, is the entrance to the church with altar, icons, chandelier and the choir balcony. This is the first stop of workers who mainly worship the icon of Saint Varvara, protector of miners. The pray for protection while working, and at the end of the day, to thank.
- Around 1780 there were discovered deposits of salt in the place where today is Cacica locality, respectively in the north-eastern Romania, the historical region of Bucovina, 18 km from the town of Gura Humorului and 40 km of Suceava. The salt mine here was given to exploration in 1798, bringing workers and technicians from different provinces of the Habsurgic Empire, especially in Galitia, most of them of Polish ethnicity and Roman Catholic religion.

- Salina Cacica este o salină aflată în localitatea Cacica (județul Suceava), înspre satul învecinat Pârteștii de Jos. Descoperirile arheologice din 1989 de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Criș din neoliticul timpuriu. În zonă există și acum mai multe izvoare sărate.
- În jurul anului 1780, în locul unde se află astăzi localitatea Cacica (în nord-estul României, în regiunea istorică Bucovina, la 18 km de orașul Gura Humorului și la 40 de km de orașul Suceava) au fost descoperite zăcăminte de sare. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salină, aducându-se muncitori și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsurgic, mai ales din Galiția, cei mai mulți fiind de etnie polonă și de religie romano-catolică. Intrarea în mină se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn. Temperatura in mina este de aproximativ -15 grade Celsius.

- Capela romano-catolică Sf. Varvara - aflată la capătul scărilor cu 192 de trepte, la 21 metri adâncime. Capela a fost construită în anul 1806 la inițiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte și după terminarea lucrului (în localitate nefiind nici o biserică). Inițial era căptușită cu lemn, acesta fiind îndepărtat în anul 1904. Patroana capelei este Sf. Varvara (așa este denumită de către catolicii din zonă și nu Barbara), patroana minerilor. Capela are tot ce îi trebuie unei bisericuțe: altar, icoane, candelabru, amvon și balcon pentru cor. Altarul și amvonul au fost sculptate în sare masivă. Capela are dimensiuni mari: 25 m lungime, 9 m lățime și 7 m înălțime. Pereții sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara, aici adunându-se zilnic minerii înainte de a coborî în adâncurile salinei, pentru a se ruga ca ea să-i ceară lui Dumnezeu să-i ocrotească în timpul muncii lor, precum și după ce își terminau lucrul, pentru a-i mulțumi. Odată, era celebrată aici zilnic Sfânta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici și ortodocși. În prezent, la data de 4 decembrie a fiecărui an, de Sf. Varvara, coboară în capelă preoții celor 3 confesiuni mai sus-enumerate pentru a celebra un Tedeum, iar copii prezintă un program artistic în costume populare ale celor 3 etnii și în 3 limbi.

- Capela ortodoxă - aflată la adâncimea de 35 metri, unde se desfășoară Orizontul I. În această zonă, galeria săpată direct în sare este mult mai largă și are pe pereți basoreliefuri sculptate în stânca de sare, cu tematică religioasă, opera recentă a unor tineri scultori din zonă, unele după modele similare de la Salina Wieliczka de lângă Cracovia. În partea dreaptă a capelei se află Icoana Sf. Daniil Sihastrul. Lacul Sărat - este un lac artificial săpat manual de mineri la o adâncime de 35 metri, pe pereții căruia se găsesc cristale de sare. Dimensiunile lacului sunt de 10x6 metri. Lacul este îngrădit cu balustradă și iluminat de câteva reflectoare, cu ani înainte aici făcându-se mici plimbări cu ajutorul unei plute.
- Sala de dans denumită și "Sala Ing. Agripa Popescu" (după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, așa cum apare într-un basorelief în peretele de sare) - aflată la adâncimea de 37 metri, are dimensiuni relativ mari: 24x12x12 metri, iar la capete are 3 balcoane și ele săpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole fiind și primul loc de distracție din zonă.

Ocnele Mari-Salt Mine

Facebook, 62 photos - http://goo.gl/t7P9r2
Youtube - Salina Ocnele Mari - http://goo.gl/LSUHOn
Blog - 6 Salt Mine in Romania - http://goo.gl/oypBLC

English and Romanian
- Ocnele Mari is a city of Valcea county with a population of 3563 inhabitants. This is one of the oldest human settlements in this region of Oltenia, thanks to the important salt deposit here. The city is located in central-southern part of Romania, the Carpathian foothills of Valcea and along Parul Sarat valley. Ocnele Mari can be reached going on the road DN 67 (Copacelu Street) and Alexandru Ioan Cuza Street that intersects with it. The village is situated in a valley at an altitude of approximately 320 m, being watched by hills with an altitude between 400 and 600 m.
- Under these hills there is a salt massif of about 600 m thick, which represents the main natural resource of the city, exploited since ancient times, giving the name to the city (‘ocna’ means 'salt mine'). The salt exploitation has been done and still is done by extraction of salt clods.
From mid 1950, due to the emergence of Soda Plant Govora, was passed to the exploitation of salt through saturated solution by leads. This new system has led in recent years the collapse of underground caverns created by mining salt in saturated solution (brine) on an area of about 50 hectares, producing environmental and especially social issues. Another great natural wealth of the area is represented by tufa (‘bank’ as locals call it), and exploited it for various industrial products.
- The Ocnele Mari mine is a large salt mine located in southern Romania in Vâlcea County, close to Ocnele Mari. Ocnele Mari represents one of the largest salt reserves in the country, having estimated reserves of 9 billion tonnes of sodium chloride.

- Ocnele Mari este un oraș în județul Vâlcea, România. Are o populație de 3.309 locuitori. Este una din cele mai vechi așezări umane din această zonă a Olteniei, datoritǎ și importantului zǎcǎmânt de sare. Orașul este așezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaților Vâlcii, de-alungul văii Pârâului Sărat.

- În Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copăcelu a municipiului Râmnicu Vâlcea) și strada Alexandru Ioan Cuza a orașului care se intersectează cu aceasta. Așezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 și 600 m. Sub aceste dealuri se află un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursă naturală a locului și care fost exploatată din cele mai vechi timpuri, dând dealtfel și numele localității ("ocnă" înseamnă "mină de sare").
- Salina de la Ocnele Mari este cea mai mare din țară, are o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați, iar lungimea galeriilor depășește 13.000 de metri. Exploatarea sării s-a făcut și se mai face prin extracție de bulgări (magle) din salină (mină de sare cunoscută și sub denumirea de ocnă de sare). De la jumatatea anilor 1950, datorită apariției Uzinei de Sodă Govora, s-a trecut și la exploatarea sării prin soluție saturată cu ajutorul sondelor. Acest ultim sistem a dus în ultimii ani la prăbușirea unor caverne subterane create prin exploatare sării în soluție saturată (saramură) pe o suprafață de circa 50 ha, producând probleme de natură ecologică și mai ales socială. O altă mare bogăție naturală a locului este și tuful calcaros ("malul" cum îl numesc localnicii), exploatat și acesta pentru diferite produse industriale.

- Ocnele Mari, cunoscut încă din neolitic și menționat documentar ca oraș în anul 1402, redeclarat oraș în anul 1960, după ce în anul 1948 fusese transformat în comună, are în componența sa localitățile: Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhașului (include Ocnele Mari - centru) Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica. Până în anul 1956, tot de Ocnele Mari aparțineau și localitățile Copăcel, Râureni și Stolniceni. Orașul se întindea până la râul Olt. Acum aceste localități aparțin de municipiul Râmnicu Vâlcea. Vechile denumiri de acces numite "Drumul Sării" aveau direcțiile: Ocnele Mari - Râureni - Drăgășani - Vidin, Ocnele Mari - Horezu - Severin, Ocnele Mari - Râmnicu Vâlcea. Datorită apelelor clorosodice și iodurate, secondate de nămolul sapropelic (formate deasupra masivului) ce reprezintă o sursă de sănătate prin proprietățile lor terapeutice, pe la 1812, s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sărată dintr-o fostă gură de ocnă Balta Roșie adâncă de 120 m. Aceste ape în combinație cu nămolul sapropelic tratează reumatismul ,afecțiunile ginecologice și afecțiuni ale sistemului osos la copii. În prezent, stațiunea continuă să funcționează în sezonul călduros.

Turda Salt Mine

Turda Salt Mine, 150 photos - http://goo.gl/Xw18g7
Panoramio - http://goo.gl/ZgOs4P

English and Romanian - Splendor of the Romanians seen by Ja Ja Bin
- Turda's salt deposit, has been known and exploited by ancient times, but it was put into systematic operation of the deposit, by underground mining work, during the Roman conquest in Dacia. The salt was exploited in rooms of 17-34m depth and 10-12m width, disposed one near the other an separated by a safety consolidation. This system ensured a massive extraction of the salt, but it worked only in those areas where the salt was exploited near the surface. Salt was continuously extracted during the 6th and 9th century, along with other very useful minerals. The Salt Customs in Turda are mentioned for the first time in 1075 a.d. During the 13th century, Turda Salt Mine is mentioned in official documents at the 1st of May 1271, when the mine was offered to the Transylvanian leaders of the Catholic Church. These and the bishop of Transylvania subsequently, would get privileges for using the salt from the mine in Turda. Salt Rooms where built in order to better coordinate the extraction, transportation and storage. According to a report made up by the royal inspectors Paulus Bornemisza and Georgius Wernher in 1552, the main salt room was that in Turda and the salt was extracted form both, "the large" and "the small" mine. As for its quality people would say that salt "is good and solid" (Latin: sal ipse bonus et solidus). Towards the end of the 17th century and the beginning of the 18th century, the mining in Transylvania revigorate due to some initiatives of the Royal Court in Vienna meant to encourage the economy of the province. The salt was exploited in the same mines that worked previously, but those in Turda were still the most important. The mineralogist Johann Fridwaldszky in his Mineralogia Magnus Principatus Transilvaniae, published in 1767, stated that "the mines in Turda worth being visited". After a detailed presentation of the bell-shaped mining system as well as the evacuation by vertical transporter, the author relates that the mines in Turda have five important wells: the first one is called "the upper one", the second is "the low one", the third called "Cojocnean", the fourth called "St. Terezia" and the fifth called "Sf. Anton". The Salt Mine from Turda, known as one of the most important in Transylvania, started to fall into decay after 1840, due to the growing competition with the salt mine in Ocna Mureş. The building of a new transportation gallery (Franz Jozef gallery), 916.65m long, was decided in 1853, in order to facilitate the salt transportation to the surface. At the same time, the Terezia well was modernized by adding two side rooms to it: Ghizela and Rudolf, the latest running the extraction of the salt. Throughout that time, prisoners were never used as workers (Latin: inncisoresm salium). Tha salt was brought to the surface by other workers (Latin: famuli). They used a vertical mechanical transporter. The mines were lighted by candles and tallow rush lights. Explosives were never used for exploitation nor mechanical equipment for cutting the salt. Turda Salt Mine ceased its activity in 1932. During the World War II the mine was used as an anti-aircraft shelter. The salt mine in Turda is now a veritable history museum of salt mining.The excellent state of preservation of mining and machinery used to transport salt, together with the cautious work carried out for prepararing the mine to become a tourist attraction, have made history and legend meet harmoniously here. The increasing number of tourists arriving from distant geographical areas to visit the mine are a confirmation of interest and historical value.

                           ღ¨˜”°º•.. - - - - - - ..•º°”˜¨ღ

- Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7). Salina Turda este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului, subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Unelte romane de sărari au fost descoperite lângă Turda la Valea Florilor. După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda într-un loc de lângă râul Arieș qui dicitur hungarice Aranas. Acest punct de vamă era situat în preajma fostului pod roman (folosit în tot timpul Evului Mediu, până la finele sec. XVIII), pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu numită Szentmiklos (Sf. Nicolae). Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureş, Ocna Sibiului şi Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă şi sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarţei terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălţimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafaţa pământului (cazul localităţilor cu vechi exploatări de sare menţionate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălţime de cca 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lăţime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ştrandului actual). Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic, au făcut ca istoria şi legenda să se împletească armonios aici. Numărul tot mai mare de turişti, sosiţi din cele mai îndepărtate arii geografice pentru a vizita salina sunt o confirmare a valorii turistice şi istorice.

Ocna Mures Salt Mine

Facebook, 20 photos - http://goo.gl/ZF37SR
Blog - 6 Salt Mine in Romania - http://goo.gl/O8CAUj

English and Romanian - Splendor of the Romanians seen by Ja Ja Bin
- Ocna Mureș Salt is an old mining unit in Ocna Mureș, Alba county, Romania. In addition to the exploitation of mined salt deposits from the Ocna Mureș and Even-city, Salina Ocna Mureș had in recent decades and the burden of some deposits of minerals (the water of limestone from Poiana Aiudului quartz sand, the water from the water of the Valea Ierii bentonite Ocna Mureș). Deposits of salt from Transylvania (which operated in the course of time, Ocna Dejului, Malik, Ocna Turda, Mureș, Ocna Sibiului and Village) have been formed with 13.5 million years ago, in a great depth and under a tropical climate, very hot. That corresponds to the Miocene geological floor environment. The salt is spread everywhere in the basement, with an average thickness (native) about 400 m thick Layers of sediment deposited later above the horizon of salt were pressed with a huge layer of salt and plastic malleable, who sought the weaker areas of the Earth's crust at the edge of Transylvania, where it was raised in the form of mushrooms with heights of over 1,000 mand often even to the surface of the Earth (the municipalities of old salt mining mentioned above). Ocna Mureș fungus of salt has a height of about 1,800 metres (proven by research drilling). Dome mountains of salt diapir that aflorează from the surface (in the center of Ocna Mureș) has an ellipsoid, with the major axis (oriented North-South) of 800 m and a minor axis (East-West) 500 m this area is fenced with a fence of prefabricated, comprising a total area of 17 hectares

                         ღ¨˜”°º•. - - - - - - -.•º°”˜¨ღ

- Salina Ocna Mureș este o veche unitate minieră din Ocna Mureș, județul Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, Salina Ocna Mureș a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș). Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Ocna Mureș ciuperca de sare are o înălțime de cca 1.800 m (dovedită prin foraje de cercetare). Cupola masivului diapir de sare care aflorează la suprafață (în centrul orașului Ocna Mureș) are o formă elipsoidală, cu axa mare (orientată nord-sud) de 800 m și axa mică (est-vest) de 500 m. Această zonă este împrejmuită cu un gard de prefabricate, care cuprinde o suprafață de 17 ha.

Ignat day-Romanian traditions

Facebook, 144 photos - http://goo.gl/XgRTBK

All right reserved by Ja Ja Bin - - - ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ

English and Romanian
- Ignat day, People say that the pigs, during the night of Ignat, pigs dreams if they will or not cut or, dreams knifse, which is a sign that will be sacrificed. In some areas, the pig is cut just before Christmas. It is intended primarily meat products are to be consumed throughout the period between Christmas and Epiphany, as a ritual ritual: preparation and consumption. According to the traditional ritual, butchering activity is the only one allowed to take place during Ignat Day. Believed that the provision of any other work - laundry, sewing, spinning wool, sweeping the house, etc., brought some punishing those who were guilty of breach of celebration. Pregnant women strictly observed ban to work, for fear of children born with disabilities or mental lability. Punitive measures - falls, scalding, leg pain - applied to those guilty of failing to consider that the prohibitions were attributed to a vengeful deity, the patron feast: Inatoarea. Inatoarea was told that an old woman, ugly, greedy and habits of ogre, "eat the world". Meanwhile, in stories that circulated in the village in southern Moldova in the early twentieth century, she appeared as a cunning creature that try to entice women to work after they heated or devour them. To counter her evil actions and keep her away from approaching the house, the "tempted" woman had to leave at midnight, in the yard and imitate song buttercups, repeating it three times. It was thought that, having heard the Rooster’s song, Inatoarea retreat scared. So, in this ceremony, relaying on the protective function of cocks - even if it was only imitating his sound - as a solar animal, have the power to exorcise evil spirits. After fulfilling this ritual with functions apotropaic, in a defense purpose, the woman had to enter into the house and put out the fire, as Inatoarea not to be attracted by light and to come back. She seeks the firelight, the chimney as the place where she could come into the house. If it was dark, she could not to find the way to access inside the house and she finally leave for good. But to leave the village, she tried to take revenge on anyone in her way. Therefore it is said that it is good throughout the day Ignat, people wear or carry their rings, earrings, coins or any other metal object. Being charged with energy, metal objects could ward off man's hostile spirits. The metal objects prevent the passing of Inatoarea, preventing her approaches to the one she met in her diurnal or nocturnal wanderings on earth. After the beliefs of rural communities in Banat, Inatoarea can be stopped from approaching the houses if, during the Ignat morning, after sacrificing the pig, the people would surrounded the yard three times with a lit rag. The smoke of burning rag force to move her away. The Ritual slaughter pig around the holidays of Christmas, remember the animal sacrifices practiced by ancient people (Egyptians, Greeks, Romans) in periods of transition from one year to other or season to season. In a moment like the one at the turn of the old year and new year, people believed into the regenerating function of the sacrifice. By this sacrifice, the semantic equivalent of the year what goes off, it dies, a new life blossoms, that of the new year. And so, because that sacrifice, that violent death, leaving open unconsumed vital energy. From these unconsumed energies the slaughtered creature can return to life, may be reborn. Folklorist Peter Caraman consider habit of cutting pork Ignat Day traditions have their roots in Roman antiquity. The Romans dedicated this sacrifice to Saturn, between 17 and 30 December, consecrating to Saturn, the god of crop to the origin. The pig itself was regarded as the embodiment of divinity, whose death and resurrection are consumed at the turn of the old year and new year. But is it a custom transferred from the date of the initial celebrate New Year in Romans world: early spring, the crops, to the holidays preceding the calends of Janus, the Saturnalia. In developing custom slaughter pigs, people respected certain conditions of time and space. Sacrifice cannot be started before dawn and did not exceed the sunset. It must take place in the light, as light can only hold off, its power burners, the evil spirits that would try to cancel the virtues of sacrifice. Also, the location chosen for cutting pig is subjected to a purification ritual, the incense and sprinkled with holy water or water starters to remove evil spirits. After the animal is slaughtered and the meat sorted, there is a second ceremonial act: pig split almsgiving. Traditionally, it is provided with a lighted candle, to the poor people which helped to cut the pig. The rest was prepared as meat products for the Christmas, New Year and Epiphany: sausages, chips, jelly, drum, black pudding, roasted meat etc. Also, some are preserved to be consumed throughout the year. But nobody touches the pig meat than after, until Christmas morning, some of which are shared by women, to neighbours or to the church, for the family death members. This custom is strictly kept, because, as shown folklorist S. Fl Marian "... a taste before sacrifice is deemed as the biggest sin and harm to souls (spirits) of proto-parents, which require and wish this sacrifice ". Different organs or parts of pig meat sacrificed are used as remedies to treat human or animal diseases, in practice the healing magic of disease attributable to evil eye, evil spirits, spells and charms as an adjunct, as for "repair" dead-ghosts. About the pig liver is said to be good for curing anemia or lack of appetite. Animal blood mixed with mine and left to dry, it was good for smoked the children when they are cold or scared. The Pig’s hair was kept for smoke when children are believed to be charmed. With this hair smoked and cattle shelters to protect them from attack of wild animals. The black pig lard is used in spells, incantations and in the preparation of medicines. It also is used for treating diseases of pigs, sheep and cattle. Pork fat is used for rheumatic pain killers, anointing the limbs are affected by the disease. Animal hooves are searched by the witches, for use in the practice of black magic to bind marriages, the separation of couples etc.. In villages in Banat, the dead-ghosts there wont be anointed with lard, before being placed in the coffin. It is believed that grease fix them, so they can return and get revenge on the living ....

Tradiţiile României văzute de Ja Ja Bin

- Ignatul - Se spune ca in noaptea de Ignat porcii viseaza daca vor fi sau nu taiati sau viseaza cutit, ceea ce constituie un semn ca vor fi sacrificati. In unele zone, porcul se taie chiar in ajunul Craciunului. Carnea acestuia este destinata in principal prepararii produselor ce urmeaza a se consuma ritual pe tot parcursul perioadei dintre Craciun si Boboteaza. Conform randuielii traditionale,taierea porcului este singura activitate permisa a se desfasura in ziua de Ignat. Se credea ca prestarea oricarei alte munci - spalatul rufelor, cusutul, torsul lanii, maturatul casei etc, atragea dupa sine pedepsirea celor care se faceau vinovati de incalcarea normelor sarbatoririi. Femeile insarcinate respectau cu strictete interdictia de a lucra, de teama sa nu nasca copii cu infirmitati sau labili psihic. Masurile punitive - cazaturi, oparit, dureri ale membrelor inferioare - aplicate celor considerati ca vinovati de nerespectarea interdictiilor, erau atribuite unei divinitati razbunatoare, ce patrona sarbatoarea: Inatoarea. Se spunea ca Inatoarea era o femeie batrana, urata, lacoma si cu apucaturi de capcaun, "manca lumea". In acelasi timp, in povestile ce circulau in satul din sudul Moldovei, la inceputul secolului al XX lea, ea aparea ca o fiinta vicleana, ce incerca sa le ispiteasca pe femei sa lucreze, dupa care le oparea sau le devora. Pentru a contracara actiunile ei malefice si a o impiedica sa se apropie de casa, femeia "ispitita" trebuia sa iasa, la miezul noptii, in curte si sa imite cantecul cocosului, repetandu-l de trei ori. Se credea ca, auzind cantecul cocosului, Inatoarea se retragea speriata. Asadar, in acest ceremonial, se sconta pe functia protectoare a cocosului - chiar daca era vorba numai de imitarea sunetelor lui - care, in calitate de animal solar, avea puterea de a exorciza spiritele malefice. Dupa ce indeplinea acest ritual cu functii apotropaice, de aparare, femeia trebuia sa intre in casa si sa stinga focul, ca Inatoarea sa nu fie atrasa de lumina si sa revina. Ea cauta lumina focului, intrucat locul pe unde putea intra era hornul casei. Daca era intuneric, ea nu reusea sa gaseasca calea de acces catre interiorul locuintei si pleca definitiv. Dar, pana sa paraseasca satul, ea incerca sa se razbune pe oricine ii iesea in cale. De aceea, se spunea ca este bine ca, pe tot parcursul zilei de Ignat, oamenii sa poarte sau sa aiba asupra lor inele, cercei, monede sau orice alt obiect metalic. Fiind incarcate cu energie, obiectele metalice puteau tine la distanta de om duhurile ostile lui. Metalul bara trecerea Inatoarei, impiedicand-o sa se apropie de cel pe care il intalnea in peregrinarile ei diurne sau nocturne pe pamant. Dupa credintele comunitatilor rurale din Banal, Inatoarea putea fi impiedicata sa se apropie de casa daca, in dimineata de Ignat, dupa ce se taia porcul, se inconjura de trei ori curtea cu o carpa aprinsa. Fumul degajat de carpa aprinsa o forta sa se indeparteze. Ritualul sacrificarii porcului in preajma sarbatorilor Craciunului, aminteste de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) in perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Intr-un moment cum este cel de la cumpana dintre anul vechi si anul nou, se sconta pe functlia regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, ce moare, o noua viata se infiripa, aceea a noului an. Si aceasta, pentru ca sacrificiul, ca moarte violenta, lasa liber energiile vitale neconsumate. Din aceste energii neconsumate, cel sacrificat putea reveni la viata, putea renaste. Folcloristul Petru Caraman considera ca obiceiul taierii porcului din ziua de Ignat isi afla radacinile in traditiile antichitatii romane. Lumea romana practica acest sacrificiu la Saturnali, intre 17 si 30 decembrie, consacrandu-l lui Saturn, la origine zeu al semanaturilor. Porcul insusi era socotit ca intruchipare a acestei divinitati, a carei moarte si reinviere se consuma la cumpana dintre anul vechi si anul nou. Este insa vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra initial anul nou in lumea romana: inceputul primaverii, al semanaturilor, la sarbatorile ce precedau Calendele lui Janus, adica la Saturnalii. In desfasurarea obiceiului sacrificarii porcului, se respectau anumite conditii de timp si spatiu. Sacrificiul nu poate fi inceput inainte de ivirea zorilor si nici nu poate depasi apusul soarelui. El trebuie sa aiba loc pe lumina, intrucat numai lumina poate tine la distanta, prin puterea ei arzatoare, spiritele malefice, ce-ar incerca sa anuleze virtutile sacrificiului. Totodata, locul ales pentru taierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tamaiat si stropit cu agheasma sau cu apa neinceputa, pentru a indeparta duhurile necurate. Dupa ce animalul este sacrificat, iar carnea sortata, are loc un al doilea act ceremonial: impartirea pomenii porcului. Prin traditie, ea se oferea impreuna cu o lumanare aprinsa, celor care au ajutat la taierea porcului, ca si saracilor. Din restul carnii se prepara produsele destinate sarbatorilor de Craciun, Anul Nou si Boboteaza: carnati, tocatura, piftie, toba, caltabosi, carne fripta etc. Totodata, o parte se conserva pentru a fi consumata peste an. Nimeni nu se atinge insa de preparatele din carnea porcului decat dupa ce, in dimineata de Craciun, o parte din ele sunt impartite de femei, in vecini sau la biserica, pentru mortii familiei. Acest obicei se respecta cu strictete, intrucat, asa cum arata folcloristul S. Fl. Marian "...a gusta mai inainte de a sacrifica se socoteste ca cel mai mare pacat si de vatamare pentru sufletele (spiritele) protoparintilor care cer si doresc acest sacrificiu". Diferite organe sau parti din carnea porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii in tratarea unor maladii ale omului sau animalelor, in practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice, ca adjuvant in vraji si farmece, ca si pentru "repararea" mortilor-strigoi. Despre ficatul porcului se spune ca este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mancare. Sangele animalului, amestecat cu mei si lasat sa se usuce, este bun pentru afumat copiii cand se sperie sau cand au guturai. Parul de porc se pastreaza si cu el se afuma copiii atunci cand se crede ca sunt deochiati. Cu el se afuma si adaposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor salbatice. Untura de la porcul negru este utilizata in vraji, in descantece si pentru prepararea unor leacuri. De asemenea, ea se foloseste si pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor si viteilor. Grasimea de porc se folosesie pentru calmarea durerilor reumatice, cu ea ungandu-se membrele corpului afectate de boala. Copitele animalului sunt cautate de vrajitoare, pentru a le utiliza in practici de magie neagra, de legat casatoriile, de despartire a cuplurilor etc. In satele din Banat, exista obiceiul ca mortii-strigoi sa fie unsi cu untura. Inainte de a fi asezati in sicriu. Se crede ca untura ii fixeaza, impiedicandu-i sa se reintoarca si sa se razbune pe cei vii...

European Bison Reserve

Facebook, 25 photos - http://goo.gl/WzQbYv

English and Romanian
- Bison is heaviest european land animal. An individual typically has a length of 2.9-3 meters and a height of 1.9 m in height, weighing from 300 to 920 kg. Is taller but less massive than its nearest relative American bizon. It also has shorter hair than this. Bisons find in România in four of reservations: Bisons-Rezerve Dragoş Vodă from Hunters in the bear Black, Neamţ from Dâmboviţa Bucşani, (the largest nature reserve in România as the number of copies), the Valley of Bisons in Vama Buzăului, Braşov and from Haţeg.

                             ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ

- Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Un individ tipic are o lungime de 2,9 - 3 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg. Este mai înalt, dar mai puţin masiv decât ruda sa apropiată bizonul american. De asemenea are păr mai scurt decât acesta. Bizoni, dupa unii sau zimbrii, dupa altii ii gasim in România in patru rezervatii de zimbrii : Rezervaţia Dragoş-Vodă de la Vânători Neamţ, în Rezervaţia Neagră de la Bucşani, Dâmboviţa (cea mai mare rezervaţie din România ca număr de exemplare), în rezervaţia Valea zimbrilor din Vama Buzăului, Braşov si cei de aici de la Haţeg.

Lake and Dam Bicaz

English and Romanian
- Bicaz is a town in Neamţ County, Romania situated in the eastern Carpathian Mountains near the confluence of the Bicaz and Bistriţa Rivers and near Lake Bicaz, an artificial lake formed by the Bicaz Dam on the Bistriţa. Bicaz used to be a border town until 1918. Six villages are administered by the town: Capşa, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci and Secu. Before the construction of the dam (1950–1960) the settlement was just a mountain village in Eastern Carpathianswhere the main economic activity was timber harvesting. By tradition, the tree trunks were linked together, forming araft (pluta); a raftman (Romanian: plutaş) used to drive the raft on the Bistriţa river downstream to wood processing facilities in Piatra Neamţ. Building the dam created also a horizontal industry: two cement and aggregate plants were built in Bicaz proper and nearby Taşca. This, together with the construction of a hydroelectric power plant in Stejaru (10 km to the east) triggered a relative economic boom during the communist period. Bicaz cement plant was shut down after the Romanian Revolution of 1989 and is slowly being taken apart. On the other hand, the Taşca cement plant was acquired by the German group HeidelbergCement and completely overhauled. The town has also a few timber factories and wood processing facilities.

                               ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ

- Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz) este un lac de acumulare aflat pe râul Bistrița la câțiva kilometri în amonte față de orașul Bicaz. Lacul are o lungime de 40 km, o suprafață de 33 km² și un volum maxim de apă de 1.250 milioane m³. Apa acumulată în lac este folosită pentru producerea de energie electrică în centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru”. Centrala, echipată cu șase generatoare, are o capacitate de 210 MW. Barajul, construit după planurile lui Dimitrie Leonida, unește Muntele Gicovanu cu Obcina Horștei. A fost construit între 1950 și 1960, are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m și o lățime maximă la bază de 119 m. Pentru ridicarea barajului au fost turnați 1.652.000 mc de beton. Barajul Bicaz, denumire sub care este cunoscut de cei mai multi, a fost botezat inițial Vladimir Ilici Lenin iar în prezent are denumirea oficială de Barajul Poiana Teiului. Pentru realizarea construcției au trebuit strămutate aproape 20 de sate. Două dintre acestea, Răpciunița și Cârnu, au dispărut în totalitate. Au fost strămutați peste 18.000 de locuitori din aproape 2.300 de gospodării. Pentru a asigura forța de muncă necesară, au fost emise două decrete: Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1950 când au fost create Unitățile de Muncă forțată și Decretul nr. 1.554 din 22 august 1952, prin care unitățile de muncă forțată au primit o nouă reglementare juridică, fiind transformate în Colonii de Muncă. Aceste prevederi îi afectau pe "chiaburi, foștii condamnați pentru speculă, rudele trădătorilor de patrie (cei care au fugit peste graniță), foștii legionari, membri de seamă ai partidelor istorice, țăranii care se opuneau procesului de colectivizare, etc). Asociația Foștilor Deținuți Politici - Filiala Neamț - a ridicat, la capătul barajului, o cruce comemorativă pentru cei care, obligați fiind să muncească la acest edificiu, a suferit chinuri cumplite sau și-au dat viața. La construcția Barajului și a hidrocentralei Stejaru a participat și un număr important de militari ai muncii, unitate înființată prin Decretul nr. 2 din 14 ianuarie 1950. Militarii Serviciului Muncii reprezentau surplusul armatei române, ei urmând să asigure prestarea de muncă la executarea lucrărilor de construcții de interes general. Până la finele anului 1959. la Bicaz a funcționat un detașament de 1200 de militari. Aceștia au lucrat pe șantierele de la Tunel Intrare și Baraj.

Rasnoavei Cave

Facebook, 19 photos - http://goo.gl/htVHTv

English and Romanian
- Râşnoavei Cave is located in the mountains Postăvarul near the town Râșnov, Brașov. Cavity extends over a length of about 390 m. and is beautifully decorated with concretions. Visit Râşnoavei cave is not recommended for claustrophobic because of reduced space. Help of an experienced guide is essential for completing the entire cavity, because portions are so narrow that their completion is belly, crawling or down on a cable. Also, the rainy season is not accessible, with flooding. Those who dare to explore this cave require minimal equipment : waterproof clothing, shoes or boots, flashlight and a backpack with supplies as low as to save space. Râşnoavei cave can be reached by hiking trails departing from Râșnov route marked Cărbunarii Valley, Cave Râşnoavei to approx. 1 hour. Another mountain route departing from Râșnov Citadel is the Valley (for Bisericuta a pagan rock bearing this name), which meets Cărbunarii Valley route in large plateau, then to cave Râșnov (approx. 3 hours).

                          ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ

- Peștera Râșnoavei este situată în Munții Postăvarul, aproape de localitatea Râșnov, județul Brașov. Cavitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 390 m și este frumos decorată cu concrețiuni. Vizitarea peșterii Râșnoavei nu este recomandată persoanelor claustrofobe din cauza spațiului redus. Ajutorul unui ghid experimentat este esențial pentru parcurgerea întregii cavități, deoarece există porțiuni atât de inguste, încât parcurgerea lor se face pe burtă, târâș sau coborând pe un cablu. De asemenea, în sezonul ploios nu este accesibilă, existând pericolul inundației. Cei care se încumetă să exploreze această peșteră au nevoie de un minim de echipament: îmbrăcăminte impermeabilă, bocanci sau cizme, lanternă și un ghiozdan cât mai mic cu provizii pentru a economisi spațiu. Se poate ajunge la Peștera Râșnoavei pe traseul montan cu plecare din Râșnov, pe traseu marcat, Valea Cărbunarii, pana la Peștera Râșnoavei, aprox. 1 ora. Un alt traseu montan cu plecare din Râșnov, este catre Valea Cetății (spre Bisericuta Paganilor-o stanca care poarta aceasta denumire), care se intalnește cu traseul de pe Valea Cărbunarii in platoul mare, apoi spre Peștera Râșnovei (aprox. 3 ore).

Scarisoara Cave or Glacier Scarisoara

Facebook, 100 photos - http://goo.gl/x808ye

English and Romanian
- Scărişoara Cave, is one of the biggest ice caves in the Apuseni Mountains of Romania, in a part of Carpathian chain. First mentioned in 1863 by the Austrian geographer Arnold Schmidl, who made some observations and the first map of the cave, it was later explored by the Romanian scientist and speleologist Emil Racoviţă between 1921 and 1923, who mentioned it and its origin in his 1927 work Speleology. According to the scientist Emil Pop, the ice cave was born 3500 years ago, during the glaciations, when these mountains were covered by snow and ice, although the exact date when the cave was discovered is still unknown.

                           ღ¨˜”°º•.. - - - - - - ..•º°”˜¨ღ

- Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de Ghețar iar Scărișoara vine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost botezată. Acum aparține de comunei Gârda de Sus, județul Alba. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gărda de Sus, situată pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncușa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la Peștera Scărișoara.

The Green Mountain

Facebook, 15 photos - http://goo.gl/c1jxw3

English and Romanian
- Green Mountain Stone can be seen in the Centre of Slanicului, and to reach this career stone passed through Grosani and then on the asphalt road that connects Slanicul to Belgrade. Stone Mountain green, or Green, it was formed by consolidation in time due to volcanic, geologic ashes in flat layers perfect surfaces.

                        ღ¨˜”°º•.. - - - - - - ..•º°”˜¨ღ

- Muntele Piatra Verde se poate vedea si din centrul Slanicului, iar pentru a ajunge la aceasta cariera de piatra se trece prin Grosani si apoi pe drumul asfaltat ce leaga Slanicul de Valenii de Munte. Muntele Verde, sau Piatra Verde, s-a format prin consolidarea in timp a cenusei vulcanice, dispusa geologic in straturi cu suprafete perfect plane.

Bear Cave

Facebook, 130 photos - http://goo.gl/LNdIc5

English and Romanian - Splendor of the Romanians seen by Ja Ja Bin
- Bears Cave was discovered by chance after the mining of limestone from the quarry of Chişcău. But the first full exploration dates from 1975 and was made amateur cavers circle Speodava. Of 1980, cave enter the first cave tourist circuit arranged in the art world. Cave has 1500 m. 2 galleries main levels of karstification. The upper level is 800 m. long. The cave entrance is entering a tunnel 12 m. artificial, Gallery bones following is called the cave bear skulls because lying on the floor. Bones gallery is 150 m. long. At its end is a fork leading to the other two galleries : Gallery Emil Racoviţă whose dome is 10 meters high and candle Gallery owes its name to more unusual formations, stalagmites calcite white flanks which was filed as wax candles. End of this gallery is extended with another 16 m. and artificial tunnel that leads to the exit. The lower level is 700 m. long. Here stalagmites are rare. But here are preserved vestiges of this cave bear, bunks and claw prints. There is even a nearly complete skeleton of a bear. The interior is distinguished by the diversity of existing formations of stalactites and stalagmites, as well as the impressive amount of traces and fossils of cave bear - Ursus spelaeus - which disappeared 15,000 years ago. In addition it has been discovered fossils of chamois, ibex , cave lion and hyena. At the entrance to the cave is a pavilion composed of a waiting room, ticket office, a bar, a small museum and a speleological stand souvenirs and handicrafts of the region. With a length of 1,500 m. the cave consists of galleries located on two levels : first gallery, the upper, with a length of 488 meters can be visited by tourists, and the second is 521 m. long is reserved for research science.

                         ღ¨˜”°º•.. - - - - - - ..•º°”˜¨ღ

- Peștera Urșilor a fost descoperita din intamplare in urma lucrarilor de exploatare a calcarului din cariera de la Chişcău. Insa prima explorare completa dateaza din 1975 si a fost facuta de cercul de speologi amatori Speodava. Din 1980, pestera intra in circuitul turistic fiind prima pestera amenajata la nivelul tehnicii mondiale.
- Pestera detine 1500 m galerii pe 2 niveluri principale de carstificare. Nivelul superior are 800 m lungime. De la intrarea in pestera se patrunde intr-un tunel artificial de 12 m. Galeria care urmeaza este numita Galeria Oaselor datorita craniilor de urs de caverna care zac pe podea. Galeria Oaselor are 150 m lungime. La capatul acesteia se afla o bifurcatie care duce spre alte 2 galerii: Galeria Emil Racoviţă a carei bolta este la 10 m inaltime si Galeria Lumanarilor care isi datoreaza numele unor formatiuni mai neobisnuite, stalagmite albe pe flancurile carora calcitul s-a depus ca ceara pe lumanari. Capatul acestei galerii se prelungeste cu un alt tunel artificial de 16 m si care duce spre iesire. Nivelul inferior este de 700 m lungime. Aici stalagmitele sunt mai rare. Insa aici se conserva vestigii ale prezentei ursului de caverna, culcusuri si amprente de gheare. Aici se afla chiar un schelet aproape complet de urs. Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă -Ursus spelaeus - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. La intrarea în peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, peștera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice.