luni, 7 martie 2016

Comuna Jurilovca - Tulcea

Facebook, 30 photos -https://goo.gl/vko9Jl

Jurilovca este o comună din județul Tulcea, Dobrogea, România.

Vestigii arheologice 
La 6 km de satul Jurilovca, pe malul înalt și abrupt al lacului, se află ruinele parțial dezvelite și restaurate ale fortăreței greco-romane Argamum (secolele VII î.C. - VI d.C.). Cu numele Orgame, este prima așezare antică din România menționată de un izvor scris al antichității. Se mai văd și azi o poartă a cetății, zidul de apărare, străzi, basilici paleocreștine, valuri de apărare din pământ ș.a. 

Istorie recentă 
Comuna Jurilovca a fost întemeiată de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentară datând din 1826. Deși la începuturile sale era un mic cătun, așezarea s-a dezvoltat devenind la sfârșitul secolului XIX un centru important al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare și prelucrare a peștelui, precum și un punct de atracție turistică. 

Lipovenii sunt ruși din punct de vedere etnic, iar din punct de vedere confesional ortodocși de rit vechi (staroveri). Această confesiune este rezultatul reformei nikoniene: în 1654 Nikon patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, a inițiat o reformă religioasă ce a urmărit alinierea cultului bisericii ruse la restul ortodoxiei, uniformizarea cultului pe întreg teritoriul Rusiei (o reformă formală). 

Rezultatul a fost divizarea societății ruse în: 
Nikonieni - cei care au acceptat reforma, și 
Staroveri (de credință veche) - cei care au refuzat reforma. 
Cei din urmă, din cauza prigoanei, au emigrat în afara Rusiei, o parte din ei ajungând pe teritoriul României (nordul Moldovei și Gurile Dunării). 

De la Jurilovca se poate ajunge cu vaporașul la Gura Portiței, un sat de vacanță situat pe fâșia îngustă de pământ dintre lacul Golovița și Marea Neagră. Zona reprezintă o parte a rezervației biosferei Delta Dunării

Specific local 
Specificul comunității este strâns legat de așezarea comunei pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe și de tradițiile lipovenilor. Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile fata de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbătoare religioasă lipovenească este Acoperământul Maicii Domnului -"Pokrov" -(14 octombrie), zi în care lipovenii celebrează și Ziua Peștelui, sărbătoare ce durează trei zile. Un alt aspect important care care contribuie la unicitatea comunității este portul tradițional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în biserică. 

Casele rușilor-lipoveni prezintă de asemenea anumite particularități, culorile fațadei fiind în general alb și albastru, iar acoperișul este făcut din stuf. Baia lipovenească este o instalație traditională - o construcție separată de locuința propriu-zisă; baia tradițională sau înaintea marilor sărbători a fost aproape un ritual.


Cetatea Enisala (Heracleea)

Facebook, 20 photos - https://goo.gl/cEgcVi

Cetatea Enisala a fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea si ulterior inclusa in sistemul defensiv al Tarii Romanesti, iar mai apoi fiind transformata in garnizoana a Imperiului Otoman.

Abandonata de catre turci, cetatea s-a ruinat in urmatoarele veacuri, dar este singura cetate medievala care a supravietuit confruntarilor armate ruso-turce desfasurate pe teritoriul Dobrogei.

Partial reconstruita si avand un cochet drum de acces ce duce calatorul pana la poarta de intrare, Enisala, singura cetate medievala din Dobrogea, este pregatita sa isi redobandeasca, de aceasta data in pace, gloria de odinioara.

Este situată în vecinatatea satului Enisala, pe un deal ce domină peisajul, la intersecţia unor importante drumuri de apă şi de uscat, fiind construită pe cel mai înalt promontoriu situat între lacurile Babadag şi Razim.

Denumirea cetatii provine de la turcescul “yeni” (nou), respectiv regionalismul dobrogean “sale” (asezare, sat), adica asezare noua. Se pare ca turcii au preluat aceasta denumire de la unitatea administrativa de langa cetate, careia i se spunea Vicus Novus (Satul Nou), apoi Novoe Selo. In acelasi timp, cetatea este cunoscuta si sub denumirile Heraclia sau Heracleea.

Cetatea Enisala a fost construita cu scop militar, defensiv si de supraveghere de la inaltime a drumurilor de pe uscat si mai ales de pe apa, intr-o perioada in care gurile Cernet si Dunavat nu erau inca blocate, iar actualul lac Razim era inca golf al Marii Negre. Cetatea a fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea, secol in care a avut rol militar, politic si administrativ si mai putin economic, facand parte din lanţul de colonii genoveze care cuprindea oraşele Chilia şi Likostomion din Delta Dunării, Cetatea Albă de la gurile Nistrului, Caffa şi Balaclava din sudul Crimeei.

Gura Portitei

Facebook, 40 photos - https://goo.gl/BlzjoO

Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagră și Lacul Golovița, din Delta Dunării.

Inițial un sat pescăresc, Gura Portiței (Portița) este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc, o alternativă pentru Vama Veche, devenită prea populară și aglomerată în ultimii ani. Accesul se face de regulă cu vaporașul, de la Jurilovca, Tulcea; cu autovehicule speciale se poate ajunge și pe drumul de coastă, fie de la Vadu, Constanța, pe la Periboina, fie de la Sfântu Gheorghe, Tulcea.

Denumirea era legată de comunicarea existentă inițial între lacul Golovița și Marea Neagră, închisă în anii 70, ceea ce a transformat Golovița într-un lac închis, cu apă în curs de desalinizare. Lacul comunică la nord cu lacul Razim (liber) iar la sud cu lacul Sinoe, printr-un sistem de ecluze. Zona reprezintă o parte a rezervației biosferei Delta Dunării.

La rubrica Fall in love with Romania și Splendors of the Romanians, promovez cat pot de mult zonele din Romania care imi plac. Cam in fiecare weekend, cand nu am treaba in Bucuresti sau cand nu sunt plecat in alta tara, incerc sa vizitez noi zone din Romania, chiar daca este obositor, drumurile nu sunt foarte bune si timpul e scurt.
O zona unde ma intorc de fiecare data cu drag si care nu inceteaza sa ma surprinda este Dobrogea. Oameni de treaba, mancare delicioasa si sanatoasa din peste, locuri frumoase de admirat, de toate gasiti in aceasta parte de Romanie, nu foarte departe de Capitala. Daca vreti sa petreceti cateva zile la plaja, dar nu prea va incanta perspectiva unui litoral agitat, galagios sau plin de alge, sfatul meu este uitati pentru moment de statiunile de pe litoralul romanesc clasic si sa va indreptati spre locuri mai putin amenajate, dar la fel de frumoase, adevarate oaze derelaxare. O astfel de locatie este si Gura Portitei, un satuc pescaresc marginit de Marea Neagra si Delta Dunarii.

Cum se ajunge la Gura Portitei?

Pentru a ajunge la Gura Portitei, din drumul european E87 carea leaga Constanta de Tulcea trebuie sa faceti la dreapta in comuna Baia, spre Jurilovca (cu atentie la panoul rutier care indica localitatea de-abia dupa intersectie). In Jurilovca veti observa cu usurinta indicatoarele spre Gura Portitei (la dreapta din drumul principal) care va vor conduce spre zona de parcare unde va puteti lasa masinile si locul de imbarcare in vaporasul pentru Gura Portitei.

Vaporul din Jurilovca spre Gura Portitei pleaca la orele 9.00, 14.00 si 18.00 iar din Gura Portitei spre Jurilovca pleaca la orele 12.00, 16.00 si 20.00. Programarile la vapor din Gura Portitei spre Jurilovca se fac cu 3 ore inainte de plecare.

Pentru a va lasa masina aveti la dispozitie o parcare amenajata, cu paza, (inclusiv parcare acoperita), care costa 7,5 lei/zi. Biletul de vaporas costa 25 lei/persoana si face cam 1 ora si 30 minute. Exista si posibilitatea de a lua o barca rapida, care face cam 20 minute, insa costul unul drum este 200 lei pentru toata barca, fiind asadar mai profitabil pentru grupurile mai mari (dar maxim 6 persoane).

Gura Portitei se arata ca un mic sat lipovenesc, cochet si ingrijit, pictat in alb si albastru si multa verdeata si flori. Exista o plaja amenajata la iesirea spre mare, unde sunt inclusiv sezlonguri si umbrelute din stuf. Pe plaja exista si un loc de joaca pentru copii, dar si o piscina micuta sau teren de tenis.

Deoarece Gura Portitei este cu un picior in Marea Neagra si cu altul in Delta Dunarii, va puteti relaxa la o partida de pescuit. Cei care au camere in vilele de pe marginea apei au si o terasa cu un mic ponton unde pot iesi la pescuit. Si pesti sunt din belsug…inotau pe langa vaporasul cu care am venit.

Unde va cazati si cat costa?

Pentru cazare mai ieftina va puteti orienta spre zona de camping (in sezon 30 lei/cort/noapte). Cea mai ieftina cazare la vila costa in sezon 40 euro/camera/noapte (fara mic dejun) si poate ajunge pana la 120 euro/camera/noapte pentru apartamentul prezidential. O casuta de inchiriat in sezon costa 15 euro/noapte, iar casutele contin doar minimul necesar: 2 paturi si o priza. De asemenea, pe langa cazare se mai plateste si o taxa de acces in Rezervatia Delta Dunarii: 10 RON/persoana.

Alte preturi la Gura Portitei:

Hidrobicicleta costa 10 lei/ora sau 30 lei/zi, barca costa 30 lei/ora sau 60 lei/zi, inchirierea unui sezlong costa 15 lei/zi, iar terenul de volei costa 20 lei/ora.

Puteti servi masa la restaurantul din apropierea debarcaderului care are o oferta impresionanta de mancaruri din peste, de la borsul lipovenesc, la saramurile cu mamaliguta. Preturile nu sunt deloc mici, insa portiile sunt generoase, asa ca nu va aruncati la prea multe feluri care suna “delicios”, asa cum fac eu de obicei. Va recomand saramura de crap cu mamaliguta (20 lei), somnul la gratar (22 lei) dar si rapanele pane (40 lei).

Mai multe informatii despre Gura Portitei si despre posibilitatile de cazare aici gasiti pe site-ul Satului de Vacanta Gura Portitei.

Ce altceva mai puteti vizita in zona?

Cetatea Histria, despre care dar si Cetatea Enisala, aflata mai in nord, pe drumul dintre Jurilovca si Babadag. Cetatea Enisala este asezata pe varful unui deal si se zareste din departare. Drumul a fost refacut de curand si este foarte bun, insa din pacate au uitat sa puna si indicatorul spre cetate, prin urmare trebuie sa fiti atenti sa nu ratati intrarea spre cetate (este un drum pana in intrarea in comuna Enisala, spre dreapta daca veniti dinspre Constanta). Biletul de intrare in cetate este 2 lei. Cetatea in sine nu merita foarte mult, intretinerea ei lasand mult de dorit.

Pot sa va spun ca a fost construita prin secolul 13 de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza si ca acum sunt vizibile urmele unei tentative esuate de reconstruire. Cetatea in sine merita in stadiul in care se afla mai mult prin prisma privelistii minunate asupra Lacului Razim si Lacului Babadag, dar si asupra reliefului dobrogean.

Tot in satul Enisala puteti vizita si o gospodarie taraneasca (muzeu) specifica acestei zonei, cu camere de locuit amenajate si dependinte. Fiecare camera este complet decorata si utilata asa cum era folosita in urma cu cateva zeci de ani.
Adăugați o legendă