luni, 18 aprilie 2016

Apus pe Lacul Văcărești

A nu se confunda cu Lacul Văcărești, cu o suprafața de 234 ha și un volum de 38,0 mil. mc, amenajat pe cursul râului Dâmbovița, în județul Dâmbovița, la sud de localitatea Văcărești, la sud de Lucieni și la nord de Perșinari.
Lacul Văcărești este un lac antropic aflat în cartierul Văcărești din București, sectorul 4, cu o suprafață de 189 ha, cuprins între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței (între târgul auto de la Vitan și podul de la fostul Abator).

Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate ale perioadei comuniste.

Lacul Văcărești a fost umplut o singură dată cu apă din Dâmbovița. Costurile pentru pomparea apei sunt foarte mari și, prin urmare, această soluție de aducere a apei din Dâmbovița este nefiabilă. Soluția tehnică ar fi ca apa să fie adusă gravitațional din râul Argeș, de la 27 de km de București, via Lacul Mihăilești. Acest lac de acumulare se află la 14 km în sud-vestul Bucureștiului pe șoseaua București-Alexandria, la intrare în localitatea Mihăilești. Are o lungime de 8 km, o lățime maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 metri. În acest scop, au fost realizați 14 km de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru restul de 13 km.

În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența acestui mamifer la Văcărești este un indicator al sănătății ecosistemului.

Fotograful Helmut Ignat a publicat, în ediția în limba română a revistei National Geographic, nr. 109, din mai 2012, p. 41, o serie de fotografii reprezentând păsări sălbatice (rațe, lișițe, lebede, gâște), și mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit în acest ecosistem specific unei delte.

În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de dispariție, ele sunt totuși protejate de lege.

La 5 iunie 2012, când se sărbătorea Ziua Mondială a Mediului, ministrul mediului Rovana Plumb a vizitat zona Lacului Văcărești, considerată a fi "Delta Capitalei", împreună cu ambasadorul Argentinei în România, Claudio Perez Paladino, însoțită și de reprezentanți ai ONG-urilor de protecție a mediului. Cu această ocazie, ambasadorul Argentinei în România a prezentat proiectul unei zone similare din Buenos Aires, Costanera Sur, care a fost declarată arie protejată. Locuri asemănătoare se află și la Londra, Berlin sau Chicago. În Praga există 88 de arii protejate. La rândul său, Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că Lacul Văcărești va fi declarat și el arie urbană protejată, sau rezervație naturală, întrucât aici au fost identificate deja peste 90 de specii de păsări rare, și a precizat că, peste câțiva ani, zona ar putea deveni loc de agrement, unde bucureștenii să poată găsi o oază de aer curat. Oricum, perimetrul lacului nu mai poate fi folosit pentru construcții, cum se intenționa, deoarece fundul său este o mlaștină.

Ca urmare, a fost inițiată o comisie de specialiști formată din academicieni, profesori universitari, experți în domeniu etc., care au început să lucreze la elaborarea Studiului de fundamentare științifică, în vederea demonstrării importanței acestei zone, pentru ca ea să poată primi statutul de arie protejată conform reglementărilor legale. Totodată s-a creat un grup de inițiativă pentru înființarea Parcului Natural Văcărești alcătuit din Asociația Salvati Dunarea si Delta, Kogayon, Ecopolis, National Geographic. Toată documentația necesară, împreună cu Studiul de fundamentare științifică, a parcurs mare parte din etapele prevăzute în lege, deponentul lor fiind Asociația Salvați Dunărea și Delta. La 3 iunie 2013, documentația a primit avizul Comisiei de Monumente a Academiei Române, urmând ca aceasta să ajungă la Primăria Sectorului 4 și apoi la minister.

După un an, în cadrul unei conferințe de presă organizate la 05 iunie 2013 în zona lacului Văcărești, tot cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Ministrul Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb, a declarat că instituția pe care o conduce va întreprinde toate demersurile legale pentru desemnarea acestui spațiu drept arie naturală protejată, deoarece, spunea ea, “Zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Noi vrem să ne asigurăm că natura este repusă în drepturi, dar în același timp să reparăm și să protejăm, pentru ca acest loc să devină o destinație turistică a Bucureștiului și a României”.

La începutul lunii iunie 2014, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a inițiat o dezbatere publică asupra Hotărârii de Guvern care instituie regimul de protecție (parc natural - catevoria V IUCN) la Văcărești.

Zona a primit în unanimitate Avizul Consiliul General al Municipiului București, la data de 28 mai 2015 - pas obligatoriu în vederea declarării sale ca parc natural de către Guvern.

La începutul anului 2015, reprezentanții Grupului de inițiativă pentru înființarea Parcului Natural Văcărești au fondat Asociația Parcul Natural Văcărești. Membrii fondatori sunt: Helmut Ignat, Cristian Lascu, Florin Stoican, Dan Bărbulescu. Eforturile lor sunt sprijinite de alpinistul Alex Găvan precum și de o serie de presonalități, instituții publice sau companii. Asociația a preluat demersurile de înființare a Parcului Natural Văcărești. La solicitarea Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, reprezentanții asociației au redepus în septembrie 2015 dosarul final de înființare a ariei naturale protejate.

Parcul Natural Văcărești va fi primul parc natural urban din România.

Fotografia Panoramică


Panoramele au fost întotdeauna unele dintre cele mai apreciate fotografii datorită faptului că prezintă într-un cadru destul de larg diverse momente surprinse într-un mod diferit. Panoramele reprezintă un ansamblu de fotografii unite cu scopul de a aduce în prim-plan subiecte ce nu pot fi suprinse în totalitate printr-o simplă fotografie.

Tehnica de realizare a panoramelor este întotdeauna aceeaşi, modificându-se însă diverşi parametri în funcţie de situaţia în care aflaţi. În general panoramele se realizează printr-o simplă mişcare uniformă a aparatului într-o anumită direcţie, meţinându-se timpul de expunere şi alte detalii tehnice ce pot modifica întregul aspect al fotografiei.

În cazul în care veţi realiza cele “n” cadre pe unul dintre modurile automate veţi obţine rezultate diferite în fiecare fotografie şi astfel veţi întâmpina probleme la unirea acestora, variind intensitatea luminii dar şi câmpul de profunzime/contrast/etc.

În cadrul acestui ghid de realizare a panoramelor voi prezenta toţi paşii necesari şi anumite detalii ce vă vor ajuta să obţineţi un cadru cât mai reuşit fără defecte “tehnice” ce pot surveni în cazul în care nu sunt respectaţi anumiţi parametrii.

Cum se realizează panoramele?

Metoda de realizare a panoramelor este aceeaşi în majoritatea cazurilor fiind necesare doar mici adjustări pentru fiecare situaţie. Pentru a realiza o panoramă este important să blocaţi modificările aduse timpului de expunere (în cazul în care fotografiaţi pe un mod automat) sau să fotografiaţi pe modul manual pentru a obţine o valoare constantă a expunerii.

Valoarea timpului de expunere trebuie să fie aceeaşi în fiecare fotografie pentru a obţine o lumină uniformă în cadrul final. Acest lucru se poate realiza prin apăsarea butonului de blocare a expunerii sau prin realizarea fotografiei pe modul manual.

În momentul în care toate detaliile tehnice sunt reglate puteţi începe să realizaţi cele “n” fotografii ce vor compune panorama. Începeţi întotdeauna din partea stângă (în cazul în care sunteţi dreptaci) şi declanşaţi din două în două treimi de cadru. Declanşarea în acest mod reprezintă faptul că o treime din fotografia precedentă se va regăsi şi în fotografia următoare, creându-se astfel o zonă a elementelor comune.

În cazul în care dispuneţi de un trepied veţi putea realiza panoramele mult mai uşor, menţinând o mişcare uniformă fără diverse greşeli ce le-aţi putea realiza în mod normal. Dacă alegeţi să realizaţi panorama de pe trepied puteţi achiziţiona şi un cap panoramic ce va înlătura eventuale distorsiuni creeate în urmă rotaţiei.

Achiziţionarea unui cap panoramic reprezintă varianta mai costisitoare pentru a realiza panorame şi poate fi înlocuită cu o mişcare sigură a mâinii şi cu respectarea anumitor reguli precum cea a celor două treimi de cadru.


Care sunt parametrii ce nu trebuie modificaţi?


Pentru a obţine o panoramă cât mai reuşită este important să creeaţi încă de la început cadre aproximativ identice din punct de vedere tehnic pentru a nu da naştere unor fluctuaţii de lumină ce vor strica aspectul întregului cadru.

Unul dintre cei mai importanţi parametrii tehnici este timpul de expunere. Modificând timpul de expunere chiar şi cu o treaptă de la un cadru la altu veţi creea o diferenţă a luminii existente ce va fi foarte evidentă în locurile de imbinare a fotografiilor.

Menţinerea unor valori exacte a timpului de expunere se poate realiza prin măsurarea expunerii manual fiind necesară astfel evitarea oricărui mod automat/semi-automat ce modifică unul dintre parametrii.

Valoarea diafragmei este deasemenea foarte importantă datorită faptului că poate intensifica sau scădea contrastul existent în cadrele ce alcătuiesc panorama. În cazul în care realizaţi o panoramă interioară modificând valoarea diafragmei se va modifica atât câmpul de profunzime cât şi intensitatea anumitor reflexii şi a anumitor zone mai puţin luminate din cadru.

Unul dintre parametrii ce nu trebuie modificat este şi temperatura de culoare (white-balance).Modificând valoarea acestui parametru veţi obţine o gamă de culori diferită în fiecare cadru, fiind astfel necesară foarte multă muncă în etapa post-procesării pentru a compensa această diferenţă.



După ce aţi realizat toate fotografiile necesare obţinerii unei panorame este momentul să le unţiti fie manual fie cu ajutorul unui software de îmbinare. Voi începe întâi cu prezentarea variantei de îmbinare manuală a fotografiilor prin intermediului arhicunoscutului soft, Adobe Photoshop.

Pentru a uni fotografiile începeţi prin deschiderea tuturor şi realizarea unui nou document de o lăţime/lungime ideală pentru a cuprinde toate cadrele. Adăugaţi apoi primele două fotografii şi îmbinaţi-le în aşa fel încât să obţineţi o zonă comună iar apoi să ştergeţi marginea interioară a celei de-a doua fotografie.

Repetaţi procedura pentru fiecare imagine iar în final uniţi-le pentru a crea panorama. Veţi obţine cu siguranţă o diferenţă de poziţionare a cadrelor, însă aceea va fi eliminată prin decuparea imaginii pentru dimensiunile finale. În urma realizării acestui scurt procedeu veţi obţine o panoramă destul de bine realizată fără urme evidente în zonele îmbinărilor.

Varianta de “îmbinare automată” a fotografiilor este la îndemâna oricui nefiind necesare cunoştiinţe în diverse programe de editare grafică. Pentru unirea fotografiilor necesare realizării panoramei următoarele softuri vă pot fi de mare ajutor: RealViz Stitcher, Panorama Tools, Microsoft ICE, AutoStitch, AutoPano, 360 degrees of freedom şi Panorama Factory. Lista softurilor pentru realizarea panoramelor este foarte lungă, existând foarte multe ce vă pot uşura munca din programele clasice de editare foto. Personal, recomand Microsoft ICE, mi s-a părut cel mai simplu de utilizat oferind totodată rezultate extrem de bune.


Care sunt accesoriile necesare realizării unei panorame?

Unul dintre accesoriile indispensabile realizării panoramelor este clasicul trepied ce nu ar trebui să lipsească din geanta foto a fiecărui pasionat de fotografie. Trepiedul vă va ajuta foarte mult în realizarea unei panorame oferindu-vă un punct fix de sprijin în jurul căruia puteţi roti aparatul fără a varia distanţa de la un cadru la altu.

Un alt accesoriu foarte important este filtrul gradual (despre filtrele foto), filtru ce vă poate ajuta să expuneți corect întreg cadrul în cazul în care surprindeți o parte din orizont sau aveți soarele în prim plan. Filtrul vă va subexpune unul dintre planuri, ajutându-vă să aveți o expunere uniformă pe întreg cadrul.

Un ultim accesoriu desul de important este capul panoramic ataşat unui trepied normal. Folosind un cap panoramic veţi evita toate distorsiunile ce pot strica întreg aspectul panoramei finale. Preţul unui astfel de accesoriu este însă foarte mare şi aproape inaccesibil pentru majoritatea pasionaţilor de fotografie. Puteţi însă realiza acelaşi lucru şi fără un cap panoramic, creând o serie de mişcări ale mânii ce vor rezulta cadre din aceeaşi perspectivă, evitând astfel în mare parte distorsiunile.